Degeaba

09/01/2013

Ne-am despărțit adesea
în mintea mea.
Mă turbează câteodată gândul
cum că ți-ai băgat-o-n alta.
 
Calmă, exersez  momentul
când îți etalezi discursul.
Sunt distantă, rece, crudă
când încerci să-ți oprești plânsul.
 
Dar am apoi vârtej turbat,
gândindu-mă serios că poate,
din toate cele-imaginate
ceva ceva s-o fi-ntâmplat.
 
Și tot pe mine mă sugrum
cu gânduri veninoase,
cu fulgerări în oase
și-mi fac tot eul scrum.
 
C-am devenit lichea pe tine,
m-am cuibărit în simbioză
și-acum pentru o nouă doză
faci cam tot ce vrei din mine.
 
Dar am mai fost acolo
și țin minte,
că m-am descurcat chiar bine
uitând un alde mușteriu ca tine
ce m-a umplut de simțăminte
și m-am dus YOLO.
 
Dispar de nu mai știi de mine!
 
Și mă vei vrea atunci…
Advertisements