Viaţa la cămin

22/01/2010

Cine n-ar da garsoniera lui din centru pe un pat în cămin la Grozăveşti ?

Nimeni. Exact.

Da’ când vine ziua să-ţi iei leafa, şi ţi-o iei (nu leafa!)… îl cam dai spre dracul de comfort şi cauţi ca disperatu’ un loc să-ţi faci viaţa. Oricare alt loc în afară de Târgovişte. De preferat căcatu’ ăsta de Bucureşti, decât…înţelegi.

De mult nu mă mai căcasem în frig, cu sulul de hârtie la un subraţ şi şerveţelele umede Dalin la celălalt, căţărată sus pe veceu!

Adrenalină, nu alta!

Din cauza asta, pe unde mă duc acum, cu un mare zâmbet pe buze, indiferent: bar, club, acas’ la cineva, tapiţez bine obiectu’ cu pricina şi dau ce-i mai rău din mine.

Ce-i drept, nici nu ştiam cum miroase combinaţia olfactivă dintre cartofi prăjiţi, ficat prăjit, varză, ciorbă + alte chestii aburinde + fum + căcat, până să mă mut aici şi să trebuiască să fumez pe hol ( în frig!!) şi să suport, deci,  toate astea !!

Dar există şi un dar.

N-aş fii crezut să mă bucure în felul ăsta ora 21:30, zi de zi, cum mi se întâmplă aici.

Ce se întâmplă la baie, pe întuneric, în nori de aburi, în cămin la Grozăveşti ?

Femei în pula goală!

Am aşa…o euforie când ştiu că se apropie ceasu’…

Multe ţâţe…piele udă, semi-întuneric, aburi… SUBLIM !

Păcat că femeile alea guiţă o oră în continuu, cât curge apa caldă.  Aş vrea să le dau pe mut…

Ca să vezi ironie, în seara asta mi-a scăpat săpunul. Şi chiar n-am făcut-o intenţionat. Pe bune pe bune!

Cu toate astea, tot nu m-am aplecat să-l iau…paranoia leftovers .

În schimb le-am avertizat că e ceva alunecos pe jos…să nu-şi rupă gîtu.

Nu m-au auzit. Nu le-a păsat. Şi-au continuat discuţiile… ”Da fă, să moară mă-sa, ce muist fă…”

Aş fii vrut să le schimb topicul chatului, dar…fă să nu moară mă-sa…

”Şi…vii des pe aici? ”

Advertisements

Just like

13/01/2010

an unwanted,

selfdeclared,

intruding

pet,

I’m stucked in this fucking trap.

And yet

I don’t seem to struggle

To get outta trouble.

I don’t seem to be that tough

To say myself  “enough”.

I can’t get myself out of…

I kinda hate the fact that now I know  how it really feels to enjoy the morning cigar…and not to mention, the after sex cigar. :D . I actually had a couple of  good ones I like to remember about…a real after sex cigar, which rrrrealy got me high, and I remember also an imaginary after sex cigar…only the cigar was imaginary…( I know he remembers that too :D  )…lovely memories, huh?  :x

I kinda hate the fact that I’m smoking…but I like it :)

I really enjoy touching my lips with that toxic crap!

Uh!

Toxic shit equals female boner for me ! :))

I started smoking because of this one guy….I actually did lots of  stupid things because of this one guy or another…

I have to admit that I pretty am one of those emotionally fucked up girls, trying to find the way to true love…

I figured out it’s all bullshit. Big time bullshit.

Or maybe I’m just too fucking disappointed this time…

Or maybe that’s just me…

:-J

Ironic how it seems to be…it is.


Şi da, titlul n-are nicio legătură.

V-am povestit oare cam cât căcat pot mânca ?

Supradozic.

Adică sănătos…cum face tot românu’…

Zic ceva, fac, bineînţeles, altceva…

Minunabil.

Dintr-un meniu cum nu se poate mai variat eu mi-am ales fix…guess what?!

Da.

Nu e bine deloc cum procedez…uit mult prea repede persoanele care chiar m-au ajutat şi acord prea mult timp şi interes celor care nu merită.

Ceva nu mă lasă să fac ceea ce-mi doresc în momentu’ ăsta…chiar nu mă pot urca din nou în tren şi…în fine, asta ”am hotărât” s-o lăsăm aşa…

Ceva mă ţine în loc când îmi spun serios că am nevoie de un nou job, de o altă facultate sau de mai multe perechi de şosete şi chiloţi.

Ceva mă scoate din sărite rău la mine iarna asta. E de tot căcatu’ !

Ceva…ceva…mereu e ceva.

Un alt aspect problematic ar fii imposibilitatea mea de a mă hotărî asupra unui lucru, de orice fel, natură şi/sau chip. Chiar îmi scapă genul ăsta de concentrare…sau poate sub recenta mea mască de hater-iţă se ascunde o pizdă mult prea sentimentală.

Habar n-am. Una din astea. Poate ambele. Pe rând. Sau concomitent. Whatever.

Aşa…oameni de tot felul.

Persoane noi, locuri noi, nimic defapt nou. Am mai văzut porcăriile astea undeva, cândva…

Fete mult prea masculine, băieţi mult prea sensibili…oameni de sezon( El…), oameni de ocazie(aspiranţii la anturaj)  şi/sau oameni de nimic( cei care ”mă venerează” până la labă ).

Tot îmi zic : ”Silvi…stai mamă liniştită…e rău acum, ba nu,  E CA DRACU acum, dar o să fie bine…”

Contemplez pe tema : Oare când pula mea s-o mai întâmpla şi asta?

Eu mă bag în căcat, eu mă scot…eu mă trag de urechi şi-mi dau palme, eu mă-mpac şi mă consolez…

Trist.

Atât de trist încât curul lui Beelzebub s-a umplut de lacrimi.

Atât de trist încât Penelopa îmi croşetează mie acum pânze.

Şi chiar atât de trist încât…

Da…

Eiii…

11/01/2010

-Lucrurile au tins spre mai bine…dar eu tot în Vama am rămas.

-Unde ?

-În faţă la Goblin…un metru juma’ mai spre plajă…

never miss…we live short…and isn’t it ironic ??

don’t you think ?

always kiss the bliss, enjoy good living and embrace good moments

we somehow need to get into some truble just to feel alive. isn’t it ironic??

don’t you think ?

Iata ce vorbim

09/01/2010