Asta doare .

27/12/2009

Ce filme frumoase am acum…cu noi doi…intr-o cabana exclusivista undeva la munte…pe o stanca undeva izolat, dar noi avem toate conditiile…avem camera noastra cu super panorama…vedere superba in amurg. Iesim din pat in chiloti de matase ciocolatie…in semineu bufneste lumina fierbinte. Iesim pe terasa, ne luam blanurile scumpe pe noi, si luam de pe buturuga cate un pahar proaspat de sampanie. Ne punem in baldachinele luminate de doua, trei lumanarele…si incepem sa vorbim. Ne conectam atat de bine…facem sex verbal…atat de bine este sa vorbim. in sfarsit! Am vorbit!

Urmatorul film se petrece pe o insula exotica…unde miroase veshic a fructe proaspete si plante minunate…orhidee…mare sarata si amurg purpuriu.

Orgasmic panoramic sub ochii mei, de muritor de rand. Cand tu traiesti aievea, in noi…si ne duci acolo.

Esti unic!

Suntem impreuna. Nu stii ca ne iubim ??

Uite…limba ta e umeda de iubire…si-o gusta pe-a mea…flamanda de sentiment. Te astept de mult…

Advertisements

Promise

26/12/2009

“tot ce am eu ai si tu. nu conteaza unde sunt eu sau tu “

Coii vechi şi noi

16/12/2009

(16.12.09)

(Aprind o ţigară…mă uit pe geam…căcat…e frig şi naşpa rău…iar am stat două zile în casă…)

Mulţi sunt deja sătui de povestea asta. Chiar şi eu… .

Unora le-am povestit-o şi în sevrajul îndrăgostelii şi în inerţia dezamăgirii, alţii mai norocoşi la capitolul neuroni au înţeles singuri din postările anterioare, sau alţii, sadly, s-au regăsit cu stupoare în voma mea lingvistică.

Bun.

Dar doar eu şi el ştim exact detaliile pseudo-psihotice, semnalmentele din spatele tăcerii mele „dubioase” interpretate (probabil) greşit ca lipsă de compatibilitate, mesajele subliminale din discuţiile „de băieţeală”, lipsa de interes din spatele vinei date pe un job „mult prea solicitant” (în fine…), sau modul în care am dat noi doi greş în egală măsură…voluntar sau involuntar.

Încă de la început, subliminal, ne-am etichetat reciproc cu „o partidă bună”, ceva „nou şi interesant”, categoric nu ceva „drăguţ sau simpatic”…clişeu!

Ca fată, să faci primul pas, chiar şi pentru prima oară în viaţa ta, şi să inviţi un băiat la o discuţie afară, în linişte şi răcoare recomfortantă, beată fiind de alcool şi fiorul libertăţii proaspăt redobândite, poate fii lesne interpretat greşit.

Oare ce-a fost în capul meu când după doar câteva minute de discuţie sub influenţa unor diverşi stimulenţi şi-un sărut spontan am crezut (ca backup) că din asta, cândva, probabil, se va putea construi o micuţă şi primitoare căsuţă din chirpici, destructibilă doar de unul din noi, aleatoriu ?

Da, a fost marcant pentru mine…nou şi interesant. Exact ce voiam în momentul ăla şi ce-o să vreau mereu. Aveam însă şi altele pe cap în perioada aceea şi mi-a venit natural să iau întâmplarea ca pe o simplă dar înălţătoare experienţă, aducătoare de speranţă după o altă dezamăgire amoroasă. Mi-am văzut de ale mele un timp şi prima noastră întâlnire nu-mi tulbura pe atunci zilele, nopţile, limbajul, mişcările, emoţiile, gusturile, apetitul de orice fel, încrederea în sine, relaţiile cu ceilalţi sau părerea mea generală despre bărbaţi şi viaţă. Mă făcea doar să zâmbesc năstruşnic şi să chicotesc în sinea mea, bucuroasă că de data asta impulsul de moment nu a degenerat într-o conexiune bolnăvicioasă.

Greşit.

De ce-am zâmbit muşcându-mi buzele când după doar o scurtă intersectare de cuvinte, săptămâni umplute cu activităţi personale fără nicio legătură din partea mea cu el sau din partea lui cu mine, după câteva confesiuni superficiale prin intermedii virtuale, câteva instigări timide la aventură, după conştientizarea (cel puţin din partea mea) unei imposibilităţi evidente de apropiere, am primit un mesaj în care eram „ameninţată”  cu un weekend întreg petrecut în pat – de la el ?

Să-şi fi spus firea ta jucăuşă cuvântul în momentul respectiv (printre scuzele date ca refuz la repetatele mele invitaţii…) şi să nu te fi putut abţine să-mi demonstrezi că eşti capabil de „exotisme carnale” – normale dealtfel pentru un oricare altul căruia i-aş fi răspuns în acelaşi fel la „farmece”, să fi fost un simplu amuzament (just for kicks…to see what happens…) sau stabileai de pe atunci limitele apropierii noastre ?

Încă nu ştiu…

Oare dacă aş fi putut onora invitaţia ta de a doua zi, aş fi dat karmei posibilitatea de a da o întorsătură (mai) fericită situaţiei ?

Hmm…ciudată reflecţie…întortocheate sunt căile, domnilor.

Nu mai sunt doar două „alei” drăguţe într-o dumbravă minunată – două alegeri simple: una bună şi una rea. În asalt public de mentalităţi borderline interpretate şi aplicate (de cele mai multe ori) greşit de tinerii novici în dragoste, te trezeşti în faţa unor complexe „străzi suspendate”, cu  „semne de circulaţie” puse fie la derută fie fix pe rută şi te trezeşti c-ai trecut de singura străduţă (mică şi nesemnalizată) care te duce spre inima lui şi te apucă paranoia…că ştii bine că eşti pe sens unic…şi dracu ştie pe unde poţi să întorci sau dacă poţi!

La a doua noastră întâlnire, din nou accidentală, am explodat pe tine toată afecţiunea mea şi dragostea respinsă stângaci de alţii, am crezut că tu „vei putea”, şi m-am aprins la idila prezentă doar în capul meu de easy fall-inlove-er. Te-ai anunţat ca fiind material veritabil…ochi trişti, buze dulci, super zâmbet, umor sarcastic, un bun partener de conversaţie, un suflet bun, un adevărat prieten, mare capacitate de iubire, încredere în sine, ambiţie, masculinitate, intrigă şi pasiune. Ce mai, dă vis…ca-n basme.

Flatant?

Stai jos. Tot ai fost un porc, măgarule!

Revenind la subiect.

Da, eşti toate astea şi multe altele (nu la fel de bune) pe care eram nerăbdătoare să le descopăr, să le accept şi să le contopesc cu ale mele în timp.

Toate astea pentru mine?

Nop. It’s such a pity…am ratat străduţa. Dar simt că nu doar ameţeala acelei nopţi de vară afrodisiace mi-a blocat orice replică, ci au fost şi semne aruncate de tine la derută fix pe rută. Le-am văzut pe toate…dar n-am vrut să le…văd. Experimentam o nouă atitudine în relaţii…una în care nu era ceva extraterestru să te vezi des cu prietenii şi prietenele, sau mă paranoia aiurea lipsa celor jdămii dă telefoane zilnice din ciclul „Ce faci? Bine, pa.”

Părea ceva ok…la moara mea era şi apă dată de tine, că altfel nu-mi luam atât de în serios don quijot-ismul.

(Mă mut în cealaltă cameră…asta deja e plină de frig şi fum)

Am refuzat să aplic orice fel de strategie de cucerire…că, nah, aşa e firea mea…mai naturelle şi go-with-the-flow, n-am păstrat nimic doar pentru mine iar asta te-a speriat cumva.

Poor little boy…

Dar de la un „superminded man” ca tine mă aşteptam la ceva mai multă francheţe, nu doar la scuze tertipice. Asta m-a derutat foarte tare.

M-ai subestimat.

Mi-ai ignorat impulsivitatea emoţională.

Mi-ai luat în derâdere romantismul.

Dar ăsta, paradoxal, e un gând care mă consolează.

They were right, maybe you were just not that into me.

Şi sunt lucidă acum, lipsită de emoţie, impulsionată de o ambiţie nejustificată de a lua totul (din nou) de la început, zâmbitoare şi deschisă ca atunci, liniştită la gândul că ce-i al meu e pus deoparte.

Da, ai dreptul la replică oricând prinzi curaj s-o faci, poţi adăuga, nega sau mărturisi orice acum.

Cămaşa ta e încă la mine.

Şi da, mi-e din ce în ce mai bine.

Just another lesson learned.

Vor veni vremuri mai bune.

Whatever…

( Closure background sound: John Mayer-Tracing )


Curatenia de iarna

07/12/2009

Bleaaah bleah bleaaah…si ce daca gandesc prea mult…??

Si ce daca sunt chestii care nu merita efortul…?

Si ce daca nu ma pot tempera…si ce daca nu pot controla sentimentele ? Le simt atat de autentic….ma las vrajita…ma ridic si ma cobor…si ce daca ??

Inca sunt.

Si inca simt.

Ba chiar…

Stii…e usor…e al dracului de greu sa rezisti. Stii si-ti dai seama din prima clipa….dar esti atat de captivat, atat de impresionat de vibratia pe care ti-o da gandul respectiv, si te lasi dusa de el desi stii ca te doare ce-ti aduci aminte, desi stii ca esti singura la propriul tau concert. E sala goala..dar iti auzi ecoul. Da…asta e un semn bun. Iti auzi ecoul…nu esti acoperit de zgomote inutile, nu esti flatat de prezenta altor oameni, nu faci asta DECAT PENTRU TINE INSUTI…iar asta suna atat de bine incat umple o sala intreaga.

Mereu, dar absolut mereu m-am intrebat de ce imi place sa complic lucrurile. Si mi-am raspuns de fiecare data cu cliseul : “e mai interesant/palpitant…”

Si chiar este ! U should try it at least once in a while…;)

Dar, at least once in another while da-ti un timp si sa respiri si sa constientizezi exact ce simti sau ai simtit, nu lasa nimic altceva sau pe altcineva sa-ti tulbure din nou concentrarea…si lasa-te sedus de simplitate.

Nu de prostie, imbecilitate and Co. … nu nu nu…

Vorbesc aici de simplitate ca de puritate, nu ca lipsa de esenta.

Am nevoie de puritate.

E timpul pentru igiena sentimentala.

Am realizat asta nu pentru prima oara….dar de fiecare data imbratisez gandu asta cu aceleasi frisoane…ca stiu ce urmeaza…urmeaza o pace atat de delicioasa…atat de recomfortanta.

Si nu am orgoliu, nu am rusine, nu am regrete, nu am ganduri rele. Oricine ma va intreba ii voi povesti…

La urma urmei a fost doar o poveste…o s-o recitesc peste ani, si abia astept sa ajung acolo. Acolo unde amintirea asta nu-mi va mai provoca ameteli si spasme.

Uite cum sunt eu…

Ma deschid atunci cand obiectul fascinatiei mele imi daruieste reciprocitate.

Nu ma paranoiez niciodata fara motiv…nu-mi formez banuieli nefondate, desi de cele mai multe ori singura dovada e instinctul. Martor cordial. Sincer si irefutabil. Cu timpul voi “mirosi” mai bine oamenii…de-asta sunt atat de nonsalanta in privinta despartirilor. Sufar, ma oftic, scriu mult si aberez…dar apoi se face liniste…si ma vindec.

Am tacut, am asteptat, am simtit ambele extreme in interval foarte scurt…dar prin asta n-am intentionat sa exclud pe nimeni. Pe nimeni in afara de cei ce oricum n-aveau ce cauta acolo.

Intelegi ce zic ?

Alte 13

04/12/2009

14. Izvor ciudat

iese din mine

odată cu orgasmul

15. Surprinde-mă

plăcut şi unic

şi lasă-te iubit

16. Sunt un om sărac.

N-am de dat

decât iubire

17. Te-alinţi pisoi…

Te uiţi la mine…

Vrei în braţe?

18. Visez zâmbind

la sutiene

din Nutella

19. Visez că visez

şi mă trezesc

din vis în vis

20. Încă strâng

provizii pentru

iarna sentimentală

21. Iarna,

merele frumoase

n-au gust

22. Am fost vorbită

pe la spate(le

cuvintelor)

23. M-am dat cadou

dar mai era mult

până la Crăciun

24. Mi-am făcut

abonament

la Cerber

25. Nu e brainstorm

cât e

ploaie torenţială în suflet

26. Mă mut de aici

şi o iau de la început.

Încă o dată…

Piece of mind

01/12/2009