Puiet

24/03/2014

Ți-am dat vlăstar de dud.
Am venit și la 3 zile,
luni întregi, ca să îl ud.

M-am gândit, naivă,
c-o s-ai pentru el
o pricepere nativă.

Am crezut în ce se-aude…
Cum că-ți place în natură
și că ești expert în dude.

Ce mai zvon alambicat!
Gogoșele-naripate,
mare căcat glazurat!

Defapt te-a durut în cot
și mi-am luat o mare țeapă,
cu vlăstarul meu cu tot.

Eu încă…

01/01/2014

Eu încă mai cred în Iubire.
În golul acela din stomac…presiunea de pe piept și bătaia inimii lipsă datorată zâmbetului lui.
Caut ochii în care mă cuprinde cu totul sclipirea de fericire că mă privește. Cel care  mă sărută cu iubire. Îmi amintesc, am simțit asta…o pereche de brațe să te cuprindă și să uiți de tot din jur, bătăile inimii să ți se potolească și toate grijile să dispară.
Despre asta vorbesc eu în gând în multe din dățile în care nu vorbesc cu voce tare. Și mai ales acum, când simt că-mi freamătă măruntaiele și inima că bate!
 
 
 

Am greșit teribil!

16/12/2013

M-am făcut de super căcat în fața unei persoane care chiar mă aprecia. Am dat cu muci în fasole atât de grav, încât ultimele cuvinte mi le-a scuipat cu dezgust…

Îmi dau seama acum că m-am mințit, defapt, pe mine…

De unde-a năzărit ideea asta teribilă?

Cam dezorganizat pe-acolo, Saico!

 

Și totuși…

Parcă nu vreau să mai duc sacul ăsta în spinare. Am ajuns, defapt, de mult. Pot chiar să mă fac comodă. Cel mai important , am să redevin tolerantă cu mine. A fost un episod sincer, în mod ironic…

Acestea fiind scrise, te pup dulce, domnișoară!
Fie ca greșeala asta să o faci ultima oară!
Nu spera și nu ai teamă; ce e val, ca valu trece.

Eu în lumea mea mă simt nemuritor și rece.

Closure

07/12/2013

Încă mă întreb cum e posibil ca o persoană, apărută din neant, să facă din viața ta ceva complet… ca și cum nu e nevoie de second guess…să te lase să te dedici cu totul din prima.
Eu am făcut asta cu tine.
Nu știu dacă fac bine, dar cu asta îmi iau la revedere…
Nu mi-ai dat ocazia să fac asta, remember?
Mi-am luat la revedere ridicând o bere, din tren înapoi spre București(nu voiam să plec, trebuia să mă oprești, prostule!) și prin semn am clipit și-am ridicat berea pentru ultima dată înintea imaginii cu tine spunând ” Ai grijă de tine!”
Grijului.
Dar fals.
Nu știu de ce.
 
Au trecut aproape 5 luni de atunci…
O duc mai bine…
Vreau să știi că sunt bine.
Tu cum ești?
Oare-mi vei răspunde?
Vreodată…?
 
 
 
 
 
 

Un pas înapoi!

04/12/2013

 
Pe bune!
De când faci tu d-astea?
Ia spune!
Mai bine mai lasă
și timpul să treacă.
 
Nu vrei, defapt, să simți că ești mai vie?
Fără-ndrăgosteală!
Îți face creierii piftie!
 
Știm că pooți! Știm că-ți trebuie!
Dar întâi scapă
de tot ce te tot bântuie!
 
”Bla, blah, bla…”
Spunea în joacă Ea.
El furios,
Ea mult prea sexy!
 
Și-o sărută…
 
Năucitor de-apetisant
gustul limbii sale.
Și pielea puf, de simți că mori
și-ai ajuns în Paradis.
 
Nu s-a întâmplat
să se oprească la sărut.
Eh, poate, unpicuț
la început.
 
Dar apoi: Oh, ho! Sodoma,
baru-ăla mișto din Roma!
Croazieră între fete…
El deja a dispărut.
 
 
 
 
 
 

Purgatorie himeră

02/12/2013

O zăludă zi de vară,
cu-adieri prin pletișoară
și cu buze îndulcite
de căpșune și plăcinte.

Promenadă în pădure,
troc de sărutări cu mure,
flori de câmp după ureche,
nuc vindecător de streche.

Rendez-vous în luminiș,
declarații pe furiș,
gură afrodisiacă
ce cu șoapte mă dezbracă.

Iubite, să-ți dau simbrie
sentiment bijuterie
și să fugi cu mine-n lume
unde străzile n-au nume!

Mă trezesc din somn buimacă,
cu inima-n promoroacă;
ba serios, ba doar joacă,
de simțiri devin săracă.

 
Zâmbetul îl pierd treptat,
egoul mi-e decapitat,
sufletul falimentat,
pedepsit nemeritat.
 
Am prea fale așteptări
de utopice-ntâmplări.
Și am inima cioplită,
de bărbați dezamăgită.
 
 
 
 
 

Oh, da!

14/11/2013

Ba nu!
Țin’ te bine!
Chiar nu e momentu’ acum
să uiți de tine!
 
Nu poți
nici să-l lași,
calci nisipul pe-ai lui pași
și pe-un fir de vânt sărat,
te pierzi în sărutat.
Idioți.
 
” În beția lor nătângă
au uitat și cum îi cheamă.
Au lăsat să îi pătrundă
dragostea cea fără teamă.”
 
- Au trecut ca-ntr-o clipire
anii petrecuți cu el.
M-a hrănit iubire,
inimii castel.
 
- Degeaba anii au trecut
și-am mâncat căcat cu roaba,
că ea tot n-a priceput
că n-o iubesc degeaba!
 
Doi tineri irosind
ani prețioși din viață,
neștiind că-s efemeri
în relația de față.
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.